1Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. - 2Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. - 3În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. - 4Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. - 5Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni. 6Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. - 7Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. - 8Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. - 9Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. - 10Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. - 11Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. - 12Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. - 13De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. - 14Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. - 15Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. - 16Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. - 17Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. - 18Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. - 19Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. - 20Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. - 21Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. - 22În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie. 23Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. - 24Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. - 25Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. - 26Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. - 27Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. - 28Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. - 29Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. - 30O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. - 31Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. - 32Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. - 33Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. - 34Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. - 35Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.