1Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. - 2Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale. 3Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. - 4Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? - 5Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. - 6Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. - 7Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. - 8Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său. 9Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. - 10Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. - 11Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. - 12Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. - 13Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. - 14Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. - 15O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una. 16Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. - 17După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. - 18Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. - 19Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. - 20După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. - 21Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. - 22Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. - 23Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale. 24Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. - 25Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. - 26Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului; 27laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.